Dosar Romania
Exploatarea aurului in Apuseni este, astazi, amintire. Se spune ca 1% din aurul lumii a fost scos din maruntaiele acestor munti, dar pretul platit a fost pe masura. Ultimii 30 de ani au fost cei mai agitati. In patrulaterul aurifer Zlatna-Brad-Abrud-Rosia Montana, mineritul aurifer de subteran a fost ingropat si, apoi, inundat. Acolo au pierit si multi mineri, sub tone de roca, dar au mai murit si la suprafata, cu praf pe plamani, bolnavi de silicoza, cerand mai mult aer. Mineritul aurifer a fost inchis definitiv, la inceputul anilor 2000. In timpul guvernarii taraniste, in anul 1998, o firma canadiana, Gold Corporation, rebotezata Gabriel Resources, a dorit sa exploateze aur la Rosia Montana, dar s-a lovit de opozitia puternica a unor locuitori care nu au vrut sa-si vanda proprietatile companiei canadiene. Vom vedea, in primul episod din noul sezon "Dosar Romania", cum majoritatea guvernelor de dupa 1998 au contribuit la acest scandal de proportii, care a culminat cu unul dintre cele mai lungi procese, la Curtea de Arbitraj de la Washington, dintre statul roman si compania canadiana. Absorbiti de interminabilul scandal de la Rosia Montana, putini romani au auzit de proiectul minier de la Rovina, o localitate din judetul Hunedoara, aflata la numai cativa kilometri de municipiul Brad. Acest proiect minier seamana izbitor cu esuatul proiect minier de la Rosia Montana, prin dimensiunile sale si potentiala durata pe 30 de ani. Sorin Halga, directorul companiei Samax, o subsidiara a firmei Euro Sun Mining, cu sediul in Canada, spune ca statul roman va avea numai de castigat de pe urma acestui proiect minier ? in jur de un miliard de dolari. Actiunea este puternic contestata, insa, de unele organizatii de mediu. De altfel, proiectul minier de la Rovina a fost, pentru moment, blocat in instanta. La fel ca la Rosia Montana, exisa sustinatori, dar si opozanti.